Incercarea focului.

Se spune că oamenii devin mai buni şi mai puternici după o suferinţa şi ca să progresezi în lumea asta, sau în oricare alta, trebuie să treci prin încercarea focului. Oricât ar părea de ciudat, tocmai asta am şi făcut, din plin. Amândoi am cunoscut spaima, singurătatea şi chinuri îngrozitoare. Cred că pentru oricine, mai devreme sau mai târziu, sună ceasul încercării. Avem cu ţotii demonul nostru care ne subjuga şi ne hărţuieşte şi trebuie să sfârşim prin a-l combate. Noi l-am biruit pe al nostru; cel puţin aşa credem.

El.

El e minunat de răbdător şi nu se plânge niciodată, chiar când îşi aminteşte, ceea ce trebuie să se întâmple mult mai des decât mă lasă pe mine să cred.

Îmi dau seamă de asta după înfăţişarea lui deodată pierdută, după chipul drag lipsit de orice expresie, parcă spălat de o mână nevăzută şi preschimbat într-o masca, un lucru rece, sculptat, frumos, dar fără viaţă. Atunci fumează ţigară după ţigară, fără să-şi mai dea osteneala să le stingă - şi chistocurile licăritoare zac în jur, pe jos, ca nişte petale - şi vorbeşte cu insufleţire despre orice, primul subiect care-i trece prin minte..

Because of you.

Because of you, I never stray too far from the sidewalk..

Because of you, I learned to play on the safe side so I don't get hurt..

Because of you, I try my hardest just to forget everything..

Because of you, I don't know how to let anyone else in..

Because of you, I'm ashamed of my life, because it's empty..

Because of you, I am afraid .

And now I cry in the middle of the night for the same damn thing.

Un vis imposibil, irealizabil.

 Privirea ei intensă îl tulbură până în adâncul sufletului. Cât de mult ar fi dorit s-o împiedice să plece.. Era topit în faţa surâsului ei, a vocii ei melodioase; îi plăcea să-i respire parfumul, s-o strângă în braţe.. Cu un efort supraomenesc, îşi goni din minte aceste imagini. Un vis imposibil, irealizabil! Atunci o luă de braţ şi o conduse până la maşină. Incapabil să găsească cuvintele potrivite pentru a o reţine, îi deschise portiera şi apoi o ajută să se instaleze la volan. Atunci ea privi o clipă chipul lui frământat...  

Imi pare rau, dar am ales sa fiu ultimul vers.

Se intampla exact cum ma asteptam sa se intample.

In ultimul timp am fost cea mai insuportabila persoana. M-am facut ca ploua. M-am prefacut ca nu va cunosc.. M-am jucat cu sentimentele mele si ale altora. Am lasat sa se duca dracu', tot.. Pentru ca, sincer, nu prea mai pot! M-am saturat sa va vad atat de indiferenti, ca va suparati din nimicuri, ca va pasa doar de voi, ca uitati ca mai exist si eu.. Hello! Da, aici sunt. Ati uitat.. Nu va ganditi decat cum sa va faceti bine voua, cum sa va hraniti ego-ul. Pe bune, credeti ca mie imi e usor? Nu imi e usor, chiar nu imi e. Imi faceti rau si nu prea cred ca realizati. Mi-a ajuns! Nu mai pot. Ma doare de mor!

Dar.. Nu e nimeni acolo sa ma auda, nu e nimeni sa ma ajute, nu e nimeni care sa vada cu adevarat cine sunt, nu e nimeni sa vada ce se intampla in sufletul meu, nimeni.

Run away..

Cred ca vreau sa plec.. Undeva, oriunde, departe de orasul asta stupid. Sa uit de tot si toate. Sa am impresia ca nu s-a intamplat nimic niciodata. Daca s-ar putea, chiar sa ma schimb eu.. Sa nu mai fiu aceeasi. Sa am alta gandire, alte sentimente, alt aspect... As schimba toate astea fara sa ma gandesc.